Decizia CCR nr. 41/2023Punctul 21

21. Se mai arată că, în practica parlamentară în ceea ce privește constituirea grupurilor parlamentare, a birourilor permanente ale celor două Camere, a comisiilor parlamentare etc., s-a conturat o regulă cu privire la alcătuirea configurației acestora pe un raționament matematic întemeiat pe principiul rotunjirii fracțiilor zecimale rezultate la împărțirea mandatelor/ funcțiilor disponibile la momentul numirii. În cazul în care numărul de mandate/funcții rezultat are la ordinul zecimalelor o cifră sub 5, atunci rotunjirea se face prin lipsă, iar când la ordinul zecimalelor există o cifră peste 5, atunci se rotunjește prin adaos. Astfel, în cazul Colegiului director al CNCD, la un calcul simplu, două treimi dintre membrii acestuia, respectiv din 11 (11:3), reprezintă 7,33 mandate și, prin urmare, rezultă că numărul minim obligatoriu de mandate pentru persoanele cu studii juridice este de 7, ceea ce semnifică, potrivit raționamentului expus mai sus, că numirea celor doi membri prin Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 nu aduce atingere imperativului reglementat prin art. 23 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Mai mult, modificarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, în sensul măririi numărului membrilor Colegiului director, nu a avut ca raționament nevoia de reprezentare a CNCD în cauzele/procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată ce privesc fapte de discriminare, aceasta putându-se realiza de către ceilalți 7 juriști, membri ai Colegiului director al CNCD. ...