Decizia CCR nr. 684/2022Punctul 15

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut prin dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie „prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, precum și a altor prevederi din actul atacat de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile art. 15 alin. (2) “. În concret, însă, din perspectiva criticilor formulate, Curtea constată că obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, care sunt cuprinse în capitolul III, intitulat „Procedura și condițiile de efectuare a plăților din disponibilitățile Fondului“, și care, în redactarea criticată de autorul excepției, anterioară modificării prin art. I pct. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, prevedeau că „Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment“. ...