Decizia CCR nr. 582/2022Punctul 31

31. Prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, reținând în acest sens, la paragraful 25, că redactarea acesteia este lipsită de claritate și precizie, „având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Prin urmare, necircumstanțierea expresă a infracțiunilor a căror săvârșire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate […] creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare.“ Or, față de cele de mai sus, Curtea consideră că dispozițiile cuprinse în art. I din legea criticată, prin care se modifică art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, reglementează o serie de elemente/condiții care, împreună, configurează fără echivoc acele situații ce se încadrează în prima ipoteză normativă de nedemnitate în profesia de avocat din cele patru reglementate la art. 14 din lege, în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile sale nr. 225 din 4 aprilie 2017 și nr. 230 din 28 aprilie 2022. Indicarea precisă a necesității actului judecătoresc de condamnare și a caracterului său definitiv, a tipului de vinovăție (cu intenție), a tipului și duratei minime a pedepsei cu închisoarea aplicate (un an), a minimului special prevăzut de lege pentru respectiva infracțiune (un an), enumerarea expresă și limitativă a categoriilor de infracțiuni considerate incompatibile cu prestigiul profesiei de avocat, precum și a condiției neintervenirii vreunui caz de înlăturare a consecințelor condamnării reprezintă criterii suficiente și clar exprimate pentru a înlătura riscul arbitrarului și al abuzului în evaluarea unui caz de nedemnitate profesională, precum și pentru a prefigura explicit conduita de urmat a destinatarului acestor norme juridice. ...