Decizia CCR nr. 551/2022Punctul 45
Punctul 45
45. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal încalcă principiile fundamentale privind respectarea legilor, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, legalitatea pedepsei, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, independența judecătorilor, realizarea justiției prin instanțele judecătorești, atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, a fost constatată ca fiind neconstituțională, iar legiuitorul nu a pus de acord - într-un interval de 45 de zile de la publicarea respectivei decizii - textul de lege mai sus menționat cu prevederile Constituției. Consideră că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu permit persoanei acuzate să cunoască în ce condiții și prin ce acte se întrerupe cursul prescripției răspunderii penale și începe să curgă un nou termen de prescripție. Arată că soluțiile preconizate de acest text normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, astfel că legiuitorul este obligat să stabilească condiții și criterii clare și precise. Or, după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, dispozițiile referitoare la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale nu sunt suficient de clar și explicit stabilite la nivel legislativ, având consecințe directe atât asupra persoanei care se află în ipoteza normei criticate, cât și pentru instanța judecătorească chemată să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. ...
Sursa oficială ↗