Decizia CCR nr. 522/2022Punctul 29

29. Cu privire la compunerea colegiilor de conducere la instanțe și la parchete se susține că art. 30 alin. (3) , art. 54 alin. (2) , art. 82 alin. (2) , art. 90 alin. (2) , art. 97 alin. (2) și art. 107 alin. (2) încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție, întrucât colegiul de conducere devine un paravan pentru deciziile președinților/vicepreședinților de instanță. Astfel, președintele instanței, beneficiind de ajutorul vicepreședinților și al președinților de secție, a căror numire el însuși o propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, are rolul de a conduce activitatea administrativă a instanței, aducând la îndeplinire hotărârile colegiului de conducere, care este un organ de conducere cu competență determinată. În principiu, președintele instanței, vicepreședinții și președinții de secție au un rol executiv, rolul decizional revenind colegiului de conducere, în ansamblul său. Având în vedere prevederea care impune compunerea colegiului de conducere din președinte, vicepreședinți, președinții de secții și doar 2 judecători aleși pe o perioadă de trei ani, este evident că, în luarea hotărârilor care privesc organizarea instanței, numărul judecătorilor din conducere va fi întotdeauna superior numărului judecătorilor aleși democratic de judecătorii instanței. În plus, judecătorii care trebuie să aducă la îndeplinire hotărârile Colegiului (vicepreședinții, președinții de secție) sunt în același timp judecătorii care îl ajută pe președinte în activitatea managerială. În acest sens, funcția de execuție se va confunda cu funcția decizională, președintele și echipa sa preluând efectiv orice atribut decizional în cadrul instanței, cu consecința ca echipa managerială să pună în operă și să aducă la îndeplinire propriile hotărâri. ...