Decizia CCR nr. 524/2022Punctul 7

7. Totodată, se susține că legea dedusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) , ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție în ceea ce privește desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. Astfel, adoptarea celor trei noi legi ale justiției - Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii - a fost asumată de Guvernul României în primul rând pentru a corecta acele modificări nocive realizate în anul 2018, pentru a pune în acord legile cu practica recentă a Curții Constituționale, dar și pentru a aduce legislației îmbunătățiri care să permită îndeplinirea tuturor obiectivelor de referință stabilite în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). Prima formă a proiectelor a fost pusă în dezbatere publică în luna septembrie 2020, apoi a fost trimisă în procedură de avizare de către Ministerul Justiției la sfârșitul lunii martie 2021. Această formă a primit o caracterizare favorabilă din partea Comisiei Europene în Raportul MCV din iunie 2021. Din pricina blocajului politic, Guvernul instalat în noiembrie 2021 a reluat procedura, iar în luna iunie 2022 a făcut publice proiectele într-o variantă modificată, despre care ministrul justiției a afirmat că este agreată cu Comisia Europeană. În august 2022, Guvernul a aprobat cele trei proiecte cu multe modificări față de varianta din iunie și le-a trimis în Parlament spre dezbatere și adoptare într-o procedură de urgență, acestea fiind înregistrate la Parlament în prima zi a noii sesiuni parlamentare, la 1 septembrie 2022. Cele trei legi ale justiției au fost adoptate foarte rapid de Camera Deputaților (20 septembrie, 27 septembrie și 4 octombrie), în condițiile în care legile cuprind mai mult de 550 de articole plus anexele, iar opoziția a cerut în mod justificat mai mult timp pentru dezbateri. În acest interval de timp, o chestiune importantă care era reglementată de Legea privind organizarea judiciară, și anume existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), a fost tranșată de Parlament prin adoptarea Legii nr. 49/2022, prin care s-a desființat în mod formal SIIJ, lege care a fost, la rândul ei, adoptată într-o procedură de urgență, fără a se aștepta publicarea avizului Comisiei de la Veneția nr. 1.079 din 21 martie 2022. Deși adoptarea celor trei noi legi ale justiției reprezenta o bună ocazie pentru a corecta legea de desființare a SIIJ în acord cu avizul sus-menționat al Comisiei de la Veneția, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, în ciuda asumării obținerii avizului Comisiei de la Veneția, din programul de guvernare, pentru cele trei legi ale justiției, Guvernul nu a solicitat acest aviz, iar, în momentul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția în legătură cu cele trei legi ale justiției, ministrul justiției a declarat în mod explicit și repetat că nu așteaptă acest aviz, motivând că de adoptarea urgentă a legilor ar depinde ridicarea MCV și aderarea României la spațiul Schengen. Autorii obiecției susțin că, în realitate, motivul pentru care nu este așteptat acest aviz este simplu: cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1.079 din 21 martie 2022 referitor la legea pentru desființarea SIIJ, ci conțin foarte multe reglementări problematice care vin în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO). Cu alte cuvinte, în loc să îmbunătățească legislația și să reprezinte o reală reformă, aceste noi legi afectează independența și eficiența sistemului judiciar. Astfel, la 19 septembrie 2022, proiectul de lege criticat a primit raport favorabil de la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției, iar la 20 septembrie 2022 a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată. Totodată, la 17 octombrie 2022 a avut loc dezbaterea în ședința Senatului, în aceeași zi în care a fost avizată prin raport de comisia specială, ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate referitoare la procedura de adoptare a legilor. ...