Decizia CCR nr. 524/2022Punctul 17

17. Inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară, prevăzută de art. 49 alin. (5) din legea criticată, conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, și anume Înalta Curte de Casație și Justiție, care judecă acțiunea disciplinară potrivit dreptului comun, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (3) , art. 20 alin. (2) , art. 21 alin. (2) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Or, inadmisibilitatea formulării unor cereri de intervenție accesorie în fața secțiilor disciplinare ale CSM este neconstituțională, deoarece, prin raportare la rolul conferit de dispozițiile constituționale și legale, spre exemplu, asociațiile profesionale ale judecătorilor sau procurorilor ale căror membri sunt supuși unor proceduri disciplinare în fața secțiilor CSM, justifică un interes legitim, pretinzând respectarea dispozițiilor legale ca o condiție esențială pentru garantarea independenței justiției și respectarea statutului magistratului. Dreptul la un tribunal prezintă două aspecte, pe de o parte, include dreptul de acțiune în justiție, de a angaja o procedură în fața instanței, iar, pe de altă parte, dreptul de acces concret la un tribunal într-un proces pendinte, adică dreptul de a obține o decizie emisă de un tribunal, de a fi analizat dreptul pretins (hotărârile din 21 februarie 1975 și 1 martie 2002, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Golder împotriva Regatului Unit și Kutic împotriva Croației). Scopul unei asociații profesionale a magistraților, potrivit statutelor sale, este de a asigura că autoritatea judiciară își poate exercita misiunea în deplină independență, pentru apărarea intereselor profesionale ale membrilor sistemului judiciar (implicit ale membrilor asociației) și pentru asigurarea apărării libertăților și principiilor democratice. Dreptul la libertatea de asociere presupune nu doar lipsa unor restricții discriminatorii și nejustificate în ceea ce privește înființarea, înregistrarea, declararea și publicitatea anumitor categorii de organizații private, cum sunt și asociațiile profesionale ale magistraților, ci și lipsa oricăror restricții în exercitarea efectivă a drepturilor și intereselor legitime ale acestora (a se vedea Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 iunie 2020 pronunțată în Cauza C-78/18, Comisia Europeană împotriva Ungariei), între care se regăsește și dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Potrivit Avizului nr. 23 (2020) - „Rolul asociațiilor judecătorilor în sprijinirea independenței judiciare“, emis de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), „9. Toate asociațiile judecătorilor asigură o rețea și o platformă pentru comunicare între membrii lor. Principalele obiective ale majorității asociațiilor sunt promovarea și apărarea independenței judecătorilor și a statului de drept, precum și salvgardarea statutului și a condițiilor adecvate de muncă ale judecătorilor. Alte obiective importante privesc formarea judecătorilor, etica judecătorilor și contribuții privind reforma justiției și legislația. (...)“ ...