Decizia CCR nr. 524/2022Punctul 37

37. În ceea ce privește susținerea potrivit cărei atribuțiile Plenului CSM sunt preluate de secții, consecințele fiind diminuarea autorității hotărârilor organului decizional, apreciază că aceasta nu este motivată în drept, întrucât autorii sesizării nu argumentează din nicio perspectivă încălcarea valorilor constituționale prin adoptarea art. 31 alin. (1) , a art. 40 și 41 din legea criticată. De altfel, reglementarea separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor a fost calificată și de Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 924/2018, pct. 135, ca fiind „benefică“, deoarece: „Chiar dacă judecătorii și procurorii sunt și unii, și alții parte din autoritatea judecătorească și chiar dacă pot trece de la o carieră la alta, regulile diferă cu privire la multe aspecte și trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferență substanțială, are consecințe în domeniul managementului și disciplinei.“ Mai arată că CSM este un organism unic, iar Constituția dispune că acesta cuprinde structuri diferite, secții distincte pentru judecători și procurori, cu atribuții diferite, care nu sunt însă reglementate la nivel constituțional, ci la nivel infraconstituțional, dar cu respectarea rolului și funcției constituționale a puterii judecătorești, pe de o parte, și a Ministerului Public, pe de altă parte. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în conformitate cu rolul și atribuțiile conferite de art. 133 și 134 din Constituție, dar și din perspectiva modalității în care se iau hotărârile, atât în plen, cât și în secții, CSM este un organ colectiv, cu membri aleși pe durata unui singur mandat, având o serie de drepturi și îndatoriri stabilite atât prin Constituție, cât și prin legea organică (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016). ...