Decizia CCR nr. 520/2022Punctul 160

160. Cu privire la criticile aduse art. 145-149 din legea supusă controlului se arată că a fost menținută procedura de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a prim-adjunctului și a adjunctului acestuia, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a adjuncților acestora, a procurorilor-șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în modalitatea în care este reglementată în prezent de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În al doilea rând, procedura de numire în aceste funcții de conducere prevede mai multe filtre prin care candidații trebuie să treacă, de la verificarea prealabilă pe care o întreprind Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea, până la susținerea interviului în fața unei comisii din care fac parte și 2 reprezentanți ai Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii desemnat de către Consiliul științific al acestuia, un specialist în management, organizare instituțională și comunicare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanțelor sau al parchetelor. În al treilea rând, autorii sesizării menționează o serie de argumente de facto, cum ar fi avize ale Comisiei de la Veneția, decizii ale Comisiei Europene, hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără a atinge punctele esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare, de fapt și de drept, ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. ...