Decizia CCR nr. 520/2022Punctul 212

212. Cu privire la criticile formulate în privința art. 269 alin. (16) din lege, se arată că din art. 52 alin. (3) din Constituție se desprinde ideea principală de diminuare, de limitare a răspunderii magistraților, deoarece statul este cel care răspunde patrimonial în acest domeniu, astfel că în niciun caz nu se poate susține că prin acest text legal se diminuează ideea de răspundere. De asemenea, prin instituirea unei asigurări, nu se înlătură răspunderea magistraților care au acționat cu gravă neglijență (reaua-credință nu este și nu poate fi vizată prin polița de asigurare), ci doar plata prejudiciului este acoperită de polița de asigurare, astfel că, în lipsa asigurării, plata prejudiciului se face chiar de magistrat. Prin urmare, tocmai obligativitatea unei asemenea asigurări ar putea fi considerată că „diminuează“ răspunderea. În ceea ce privește discriminarea față de alte categorii, autorii nu arată în ce constă această discriminare, însă Guvernul precizează că nu există o altă categorie profesională a cărei răspundere civilă este reglementată la nivel constituțional și pentru care statul este cel care răspunde. Prin urmare, nu se poate considera că există o discriminare, în condițiile în care magistrații se află într-o cu totul altă situație juridică în raport cu alte categorii profesionale. ...