Decizia CCR nr. 443/2022Punctul 64
Punctul 64
64. Având în vedere scopul adoptării legii supuse controlului de constituționalitate, respectiv exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, considerate a fi încasate nelegal în urma constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu atribuții de control, Curtea reține că intenția legiuitorului a fost aceea de a adopta un act de clemență financiară în favoarea unor categorii de angajați. Iertarea de la plată vizează anumite sume, datorate autorităților și instituțiilor administrației publice ca urmare a constatării unor abateri în activitatea acestora care au generat prejudicii, și se aplică doar cu privire la prejudiciile constatate până la o anumită dată. Curtea constată așadar că, deși actul de clemență presupune renunțarea la valorificarea actelor instituțiilor de control emise într-o anumită perioadă, prin care s-au constatat prejudiciile în bugetele ordonatorilor principali de credite, angajatori ai personalului exonerat, o atare reglementare nu poate fi calificată ca lipsind de efecte juridice actele emise de către Curtea de Conturi, în realizarea atribuțiilor constituționale de control al utilizării fondurilor publice. Renunțarea temporară de către stat la recuperarea anumitor sume încasate nelegal de personalul plătit din fonduri publice nu produce efecte asupra regimului juridic aplicabil actelor emise de Curtea de Conturi, rapoartele de audit întocmite de auditorii publici externi prin care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate de natură a genera prejudicii în bugetul entităților auditate fiind guvernate în continuare de reglementarea prevăzută de Legea nr. 94/1992. Actul de clemență financiară nu are impact nici asupra obligațiilor care incumbă conducerii entităților auditate, după comunicarea raportului de audit. Acestea, potrivit legii, după ce au luat/iau act de măsurile transmise de Curtea de Conturi prin rapoartele audit, au stabilit/stabilesc atât persoana în favoarea căreia s-a efectuat o plată nedatorată, cât și întinderea prejudiciului. Dacă aceste constatări se încadrează în mod cumulat în ipotezele prevăzute de actul normativ prin care se prevede exonerarea, conducerea entității auditate va dispune, în temeiul acestui act normativ, stingerea creanței prin iertarea de la plată a debitorului. ...
Sursa oficială ↗