Decizia CCR nr. 443/2022Punctul 67

67. Având în vedere aceste argumente, Curtea nu poate reține critica raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 140 din Constituție, potrivit căreia prevederile art. I pct. 2 și 3 din legea supusă controlului de constituționalitate nesocotesc efectele actelor juridice adoptate de o autoritate constituțională, și nici critica raportată la dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 126 din Constituție, în cazul în care aceste acte juridice au fost confirmate prin hotărâri judecătorești rămase definitive. Curtea reține că actul de clemență al statului vizează creanțe determinate în mod obiectiv și rezonabil, categoriile de personal plătit din fonduri publice beneficiind de exonerare în mod nediscriminatoriu, indiferent de natura actului prin care se constată creanța statului, un act administrativ sau o hotărâre judecătorească. Cum s-a precizat mai sus, efectele actelor juridice adoptate de Curtea de Conturi nu sunt anulate sau nesocotite, statul exercitându-și dreptul de a dispune, în funcție de politica sa fiscală și socială, exonerarea de la plată a unor subiecți. În plus, aceste dispoziții ale legii nu încalcă sau nu lipsesc de efecte hotărârile instanțelor judecătorești prin care au fost confirmate actele emise de către Curtea de Conturi, întrucât prin adoptarea lor statul doar renunță la recuperarea unor sume de bani cuvenite bugetului de stat, motiv pentru care Curtea apreciază ca neîntemeiate criticile de constituționalitate susmenționate. ...