Decizia CCR nr. 404/2022Punctul 6

6. Autorul obiecției de neconstituționalitate susține că legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție prin lipsa sa de previzibilitate și claritate. Se arată că motivele care au stat la baza adoptării acestei legi au vizat eficientizarea procedurii de soluționare a plângerilor contravenționale și, implicit, a actului de justiție. În acest sens, s-a reglementat o procedură „simplificată“ similară cu cea existentă în materie civilă, prevăzută în titlul X al cărții a VI-a din Codul de procedură civilă, care are aplicabilitate atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței (art. 1.026 din Codul de procedură civilă). Procedura reglementată în materie civilă are un caracter alternativ, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 1.027 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun“. În reglementarea procedurii speciale privind cererile de valoare redusă în materie civilă, legiuitorul a avut drept model legislativ prevederile Regulamentului (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 199 din 31 iulie 2007. Similar acestei proceduri prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 861/2007, și procedura specială cu privire la cererile cu valoare redusă din Codul de procedură civilă este reglementată ca o procedură scrisă, în care sunt utilizate formulare tipizate pentru actele de procedură, însă părților din proces li se oferă posibilitatea de a alege între dreptul comun și procedura specială. Așadar, în timp ce în materie civilă reclamantul poate alege între procedura specială și procedura de drept comun, în materie contravențională legiuitorul primar, deși ar trebui să dea dovadă de o rigoare sporită în legiferare datorită caracterului acestei materii asimilate unei acuzații de natură penală, s-a rezumat doar la inserarea a două articole în actul normativ privind regimul juridic al contravențiilor, fără să prevadă caracterul alternativ al acestei proceduri. Or, în situația unei abordări fragmentare, propunerea legislativă, în ansamblul său, este neconstituțională, față de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, normele legale fiind lipsite de previzibilitate și claritate. ...