Decizia CCR nr. 404/2022Punctul 11

11. De asemenea, Avocatul Poporului susține că legea criticată încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, garantat de art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Potrivit reglementării criticate, soluționarea plângerii contravenționale presupune o procedură scrisă, desfășurată în camera de consiliu, de regulă, în lipsa părților. Înfățișarea părților poate fi dispusă de instanță, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar, sau la solicitarea expresă a uneia dintre părți, însă doar pentru completarea secțiunilor aferente din formularele prevăzute la art. 36^1 alin. (1) și (9) din legea criticată. Este adevărat că în materie civilă procedura privind cererile cu valoare redusă, astfel cum a fost configurată, prin art. 1.026 - art. 1.033 din Codul de procedură civilă, de către legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 din Legea fundamentală, este o procedură specială, facultativă, fiind, de regulă, scrisă, lipsită de oralitate, principiul contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură, acestea putând formula întâmpinare, răspuns la întâmpinare sau cerere reconvențională (Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016). În reglementarea acestei proceduri în materia contravențiilor, care există și în materie civilă, ar fi trebuit să se țină cont de particularitățile răspunderii contravenționale. Astfel, aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020), context în care legislația contravențională din România intră sub prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Având în vedere domeniul de incidență al legii, se impune un cadru precis de reglementare având în vedere că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, contravențiile au fost asimilate unei „acuzații în materie penală“, astfel cum rezultă din hotărârile din 4 octombrie 2007, 16 februarie 2010 și 3 aprilie 2012, pronunțate în Cauzele Anghel împotriva României, paragraful 51, Albert împotriva României, paragraful 33, Nicoleta Gheorghe împotriva României, paragraful 26, și din deciziile de admisibilitate din 28 iunie 2011 și din 13 martie 2012, pronunțate în Cauzele Ioan Pop împotriva României, paragraful 25, și Haiducu și alte 16 cereri împotriva României, paragraful 11 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 8 octombrie 2020, paragrafele 20 și 22). ...