Decizia CCR nr. 362/2022Punctul 5

5. Face referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, apreciind că o normă juridică poate fi considerată „lege“ în sensul Convenției doar dacă este elaborată în termeni suficient de clari și preciși pentru ca situațiile în care se va aplica și consecințele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile. Legea trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă, astfel ca destinatarii acesteia să își poată adapta comportamentul fără riscul de a fi trași la răspundere. Cu alte cuvinte, norma penală trebuie să fie atât de clară, încât orice persoană să poată să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa ar putea intra sub incidența normei de incriminare. Apreciază că neclaritatea dispozițiilor de lege criticate rezultă și din soluțiile pronunțate în practică, din cele menționate în doctrină și din punctele de vedere exprimate de către universități și instanțe, astfel cum acestea se regăsesc în dosarele Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unor hotărâri prealabile. ...