Decizia CCR nr. 337/2022Punctul 9

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, invocând lipsa reglementării prin lege a funcțiilor specifice ale polițiștilor. Astfel, cu titlul prealabil, autorii susțin că din anul 2002 și până în prezent nu a fost adoptată nicio lege care să reglementeze funcțiile specifice ale polițiștilor. Referitor la obligativitatea reglementării funcțiilor specifice în lege sunt invocate prevederile art. 7 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, potrivit căruia: „Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ Autorii mai susțin că funcțiile au fost stabilite prin „hotărâre a Guvernului, clasa de secretizare - secret de stat, nivel secret, respectiv HG nr. 070/2004, urmată de HG nr. 0292/2011, în prezent HG nr. 0610/2017“. Autorii invocă art. 7 și anexa nr. 1 la Legea nr. 188/1999 și arată că „funcțiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienți de ierarhizare (de exemplu, agent IV, agent III, agent II, agent I, agent principal)“ și că, practic, fiecărui coeficient de ierarhizare îi corespunde o denumire, intitulată generic „funcție“. Referitor la caracteristicile funcțiilor și elementele ce le diferențiază invocă art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient“, și arată că „funcțiile publice specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 reprezintă denumirea unor coeficienți de ierarhizare“. Or, „coeficientul de ierarhizare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, asociat unei funcții, reprezintă o componentă a funcției, astfel cum este reglementat la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 360/2002“. ...