Decizia CCR nr. 355/2022Punctul 6

6. Pentru a justifica afirmația conform căreia prevederile legale criticate contravin Constituției, precum și prevederilor art. 6 din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale - deși nu a invocat și art. 20 din Constituție -, autoarea excepției arată că „art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 890/2005, care stabilește componența comisiei județene“ precizează că respectiva comisie județeană este „condusă de către prefect în calitate de președinte al comisiei“, iar „art. 2 lit. o) din H.G. nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, și art. 4 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005“ stabilesc faptul că „secretariatul comisiei județene și, respectiv, colectivul de lucru este constituit prin ordin al prefectului“. În realitate autoarea excepției face referire la prevederi cuprinse în Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 și prevăzut în anexa care face parte integrantă din respectiva hotărâre de Guvern. Cu alte cuvinte, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispoziții din hotărâri de Guvern ori din regulamente instituite prin hotărâri de Guvern stabilesc reguli de organizare și funcționare a comisiilor județene care nu ar fi conforme cu exigențe constituționale ori convenționale. Or, Curtea Constituțională a României este competentă să verifice doar constituționalitatea reglementărilor primare, adică doar constituționalitatea legilor sau a ordonanțelor de Guvern, și nu pe cea a reglementărilor secundare sau terțiare cu Constituția. Prin urmare, și din această perspectivă excepția trebuia respinsă, și nu admisă. ...