Decizia CCR nr. 265/2022Punctul 6

6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în acord cu politica penală a statului, și nu contravin prevederilor din Legea fundamentală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Mai mult, reglementarea constituie o concretizare a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, dar și a prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, care fac referire la exercitarea căilor de atac „în condițiile legii“. Așa fiind, apreciază că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât restrângerea cazurilor în care pot fi promovate căile extraordinare de atac nu afectează egalitatea cetățenilor în fața legii, având în vedere că acest principiu fundamental nu presupune posibilitatea juridică de a avea acces la toate structurile judecătorești și dreptul de a exercita toate căile de atac în toate categoriile de cauze. De asemenea, arată că, pentru motive similare, textul de lege criticat nu contravine nici normelor din Convenție invocate de autorul excepției. ...