Decizia CCR nr. 261/2022Punctul 40

40. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se invocă Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, subliniindu-se că pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind institute de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei; or, în cazul de față, o atare rațiune este, așa cum rezultă din Expunerea de motive a legii criticate, contextul actual, al deficitului anual major al bugetului de stat și cel predictibil pe următorii ani în care menținerea indemnizațiilor pentru limită de vârstă constituie și va constitui o presiune suplimentară și deloc necesară asupra bugetului de stat al României. Se apreciază că legea criticată nu încalcă principiul neretroactivității legii, întrucât nu vizează prestațiile deja realizate. Totodată, se subliniază că, din jurisprudența Curții Constituționale, rezultă că doar pensia de serviciu a magistraților beneficiază de o protecție constituțională expresă, în timp ce cu privire la celelalte pensii de serviciu legiuitorul are o marjă de apreciere distinctă. Totodată, nu se poate realiza o comparație între statutul magistraților și cel al parlamentarilor pentru a se ajunge la concluzia că există o obligație constituțională de a reglementa o indemnizație pentru limită de vârstă în beneficiul acestora din urmă. ...