Decizia CCR nr. 245/2022Punctul 17

17. Se mai arată că norma criticată este neconstituțională prin prisma faptului că persoanele îndreptățite, foști proprietari sau moștenitorii acestora, beneficiază de un cuantum al punctelor compensatorii diferit, condiționat de două situații distincte, independente de voința lor, respectiv pentru situația în care statul român a tranzacționat dreptul de proprietate asupra imobilului după preluare și pentru situația în care statul român nu a tranzacționat acest drept. Or, situația persoanelor îndreptățite la restituire, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, este aceeași, și anume cea de proprietari ai imobilelor la momentul preluării. Discriminarea decurge din faptul că, independent de voința foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, ulterior preluării imobilelor, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate de către statul român a generat mai multe situații care au dus sau nu la tranzacționarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor preluate. Cu alte cuvinte, actul normativ criticat nu asigură un sistem unitar de despăgubire pentru persoanele îndreptățite la acordarea de măsuri compensatorii prin puncte. Practic, Legea nr. 219/2020 creează o dublă măsură în ceea ce privește regimul juridic instituit pentru grupuri care au drepturi legale egale, dar care beneficiază de grade diferite de protecție legală. Aceste măsuri duble sunt nejustificate, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii. Astfel, se susține că grila notarială, ca unic standard de evaluare, trebuie să se aplice tuturor persoanelor îndreptățite, foști proprietari sau moștenitori, independent de orice deosebire decurgând din regimul juridic pe care imobilul notificat l-a dobândit ulterior preluării. ...