Decizia CCR nr. 198/2022Punctul 14

14. Cu privire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 completează art. 3 din Legea nr. 223/2015 cu lit. l) și m) și modifică art. 59 și 60 din aceeași lege. De asemenea, art. 40 pct. 5, 6,14 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29, 30, art. 64 alin. (1) și art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea și ținând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, ale art. 3 lit. l) și m) , ale art. 28-30, 59, 60, ale art. 64 alin. (1) , ale art. 98 alin. (4) și (5) , ale art. 101, 103, 108 și 122^1 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. ...