Decizia CCR nr. 184/2022Punctul 20
Punctul 20
20. De asemenea, Curtea învederează că reglementarea distinctă a drepturilor și a obligațiilor părților în raporturile juridice fiscale, în comparație cu reglementarea procedurii generale prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, este o aplicare a dispozițiilor constituționale consfințite la art. 137 alin. (1) , potrivit cărora „Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege“. Prin urmare, stabilirea de către legiuitor a unui regim distinct, în favoarea creditorului fiscal, comparativ cu alți creditori ai unor debitori insolvabili, nu echivalează cu o inegalitate în drepturi între aceștia, iar situațiile diferite în care se află cele două categorii de creditori necesită reglementări diferite, aspect care nu conduce la încălcarea principiului universalității. Pentru identitate de rațiune, a se vedea și Decizia nr. 1.294 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008. ...
Sursa oficială ↗