Decizia CCR nr. 138/2022Punctul 19

19. Se susține că remediul încălcării unui drept fundamental într-o democrație constituțională trebuie să fie nulitatea absolută a actului juridic viciat, astfel că omisiunea legii de a conține acest remediu încalcă prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție, cu referire la art. 6 paragrafele 1 și 3 lit. a) și b) din Convenție. Se arată că singurul remediu în acord cu prevederile constituționale invocate îl constituie desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare. Se conchide că se impune constatarea caracterului neconstituțional, în sensul mai sus arătat, al prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală ori constatarea caracterului exemplificativ al cazurilor de nulitate absolută enumerate de art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală și, în consecință, constatarea caracterului neconstituțional al dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, prin raportare la nevoia de asigurare a dreptului la un proces echitabil, în ipoteza invocată de autorul excepției - aceea a schimbării încadrării juridice prin sentință, fără punerea acestei împrejurări în discuția contradictorie a părților, urmată de condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii, conform noii încadrări juridice. ...