Decizia CCR nr. 69/2022Punctul 15

15. De altfel, Curtea observă că art. 1.047 din Codul civil reglementează testamentele denumite privilegiate, care se abat de la regula impusă prin art. 1.040, fiind un hibrid între cele două forme ale testamentului ordinar, respectiv cel olograf și cel autentic. Astfel, art. 1.047 alin. (1) din Codul civil statuează că se poate întocmi în mod valabil un testament în anumite situații speciale, la lit. d) menționându-se situația în care un astfel de testament este încheiat în fața directorului, medicului șef al instituției sanitare sau a medicului șef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă, cât timp dispunătorul este internat într-o instituție sanitară în care notarul public nu are acces. Conform alin. (2) și (3) din art. 1.047, este obligatoriu ca testamentul privilegiat să se întocmească în prezența a 2 martori, urmând să fie semnat de testator, de agentul instrumentator și de cei 2 martori. Ca atare, față de acest cadru legal, criticile formulate de autorul excepției nu se susțin. ...