Decizia CCR nr. 23/2022Punctul 24

24. Astfel, legiuitorul a reglementat explicit în noul Cod de procedură penală principiul separării funcțiilor judiciare, prevăzând - în dispozițiile art. 3 alin. (1) - că în procesul penal se exercită: a) funcția de urmărire penală; b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; c) funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată; și d) funcția de judecată. Art. 3 alin. (6) din Codul de procedură penală explicitează funcția prevăzută la alin. (1) lit. c) al aceluiași articol, stabilind că asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii. Există însă și alte proceduri prevăzute în Codul de procedură penală pe care legiuitorul le-a dat în competența judecătorului de cameră preliminară, cum ar fi verificarea legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală [art. 318 alin. (12) -(16) ], respectiv a ordonanței de redeschidere a urmăririi penale [art. 335 alin. (4) ], confiscarea specială și desființarea unui înscris în cazul clasării (art. 549^1), precum și procedurile relative la luarea, confirmarea, înlocuirea și încetarea măsurilor procesuale provizorii de siguranță în situația dispunerii unei soluții de clasare [art. 315 alin. (2) lit. e) ]. Din normele procesual penale mai sus menționate, care stabilesc atribuțiile judecătorului de cameră preliminară, rezultă că acestea nu se limitează la procedura camerei preliminare, instituită de dispozițiile art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală, care vizează verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Așadar, celelalte proceduri date prin lege în competența judecătorului de cameră preliminară - fiind distincte de procedura prevăzută de dispozițiile art. 342 și următoarele din Codul de procedură penală - nu trebuie circumscrise acestor din urmă prevederi de lege, ci urmează calea instituită de normele care le reglementează. Prin urmare, nu poate fi reținută nici critica cu privire la lipsa de previzibilitate și de claritate a dispozițiilor art. 341 din Codul de procedură penală, acestea neaducând atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. ...