Decizia CCR nr. 793/2021Punctul 21

21. Astfel, Camera decizională este în drept să adopte aceste reglementări, modificările și completările aduse neschimbând filosofia și concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016, referindu-se tot la modificări și completări aduse atât Legii nr. 119/1996 (intervenții legislative ce detaliază procedura administrativă de întocmire a actului de naștere și procedura administrativă de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetățenii români care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română), cât și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (intervenții legislative referitoare la eliberarea actelor de identitate pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative). Așa cum reiese din jurisprudența constantă a Curții Constituționale, bicameralismul stabilit prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție nu presupune ca proiectul de lege să fie adoptat în mod identic de cele două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de lege într-o formă diferită în măsura în care menține obiectul de reglementare al inițiativei legislative și concepția de ansamblu a acesteia. Așadar, în cazul analizat, cea de-a doua Cameră nu a făcut altceva decât să se subsumeze obiectului de reglementare a proiectului legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016 de unde rezultă că legea astfel adoptată păstrează concepția inițială atât a inițiatorului, cât și a primei Camere sesizate, neexistând deosebiri majore de conținut juridic și nicio configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. ...