Decizia CCR nr. 738/2021Punctul 19

19. Curtea reține că exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, începând cu anul 2011 și până în anul 2017 inclusiv, iar, ulterior, prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, a fost abrogată în mod expres Legea-cadru nr. 284/2010, fără ca drepturile de natura celor reglementate prin art. 20 alin. (1) și (2) din acest din urmă act normativ să mai fie instituite prin legea nouă. Or, în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabilește asemenea drepturi, legiuitorul optând pentru încetarea acordării, pentru viitor, a acestora, în cauză se pune problema aplicabilității în cauză a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, care suspendă, pentru perioada 2019-2021, acordarea unor ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Textul de lege criticat nu are în vedere drepturile instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, litigiului în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26), persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. ...