Decizia CCR nr. 655/2021Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale privind principiul legalității, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției în numele legii. Astfel, consideră că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul prevederilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală, care dă procurorului posibilitatea să revoce o soluție de clasare și să redeschidă urmărirea penală în situația în care aceasta vizează fapte urmăribile doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în lipsa unei manifestări de voință a acestui subiect procesual principal. În acest sens arată că - atât timp cât legea prevede imposibilitatea efectuării din oficiu a urmăririi penale pentru anumite fapte, dând posibilitatea doar persoanei vătămate să sesizeze și să învestească organele de urmărire penală - cu același tratament juridic și cu îndeplinirea acelorași condiții trebuie să se realizeze și redeschiderea urmăririi penale în respectivele cauze. Arată că, în speță, majoritatea infracțiunilor pentru care s-a dispus soluția de clasare sunt urmăribile doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, și anume infracțiunile de violare de domiciliu, distrugere și nerespectare a hotărârilor judecătorești, iar soluția de clasare nu a fost atacată de persoana vătămată în temeiul dispozițiilor art. 339 și 340 din Codul de procedură penală. Consideră că procurorul nu poate să procedeze din oficiu la redeschiderea unei urmăriri penale care, din punct de vedere procedural, depinde strict de manifestarea de voință a persoanei vătămate. Apreciază că începerea urmăririi penale și redeschiderea acesteia reprezintă acte procedurale cu caracter identic, ce au ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea persoanelor care le-au săvârșit și stabilirea răspunderii penale a acestora, în scopul de a constata dacă este cazul să se dispună trimiterea în judecată. Prin urmare, începerea urmăririi penale și redeschiderea acesteia „trebuie să beneficieze de o reglementare simetrică a condițiilor în care pot fi efectuate, astfel încât să fie respectat atât principiul legalității procesului penal, cât și caracterul echitabil și previzibil al procedurii judiciare“. Arată că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală, normele de procedură penală urmăresc asigurarea exercitării eficiente a atribuțiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părților și ale celorlalți participanți în procesul penal, astfel încât să fie respectate prevederile Constituției. Consideră că acest scop nu poate fi atins în cazul în care situații juridice identice beneficiază de reglementări procedurale diferite, având în vedere că, deși suspectul/inculpatul are dreptul ca fapta de care este acuzat să fie cercetată numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, acest drept nu este consacrat legislativ și pentru situația în care urmărirea penală urmează să fie redeschisă, după pronunțarea unei soluții de clasare și dezînvestirea, în acest mod, a organului de urmărire penală. ...