Decizia CCR nr. 25/2022Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 335 alin. (4) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, principiul realizării justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, precum și dreptul la un recurs efectiv. În acest sens, arată că soluția legislativă care asigură posibilitatea exercitării controlului judiciar doar în cazul admiterii cererii de redeschidere a urmăririi penale, cu excluderea ordonanței prin care este respinsă o astfel de cerere, creează un tratament juridic diferit pentru situații similare, împiedicând accesul la justiție al persoanelor interesate. Consideră că regimul confirmării legalității soluțiilor dispuse de procuror cu privire la cererile de redeschidere a urmăririi penale trebuie să aibă o aplicare unitară, indiferent dacă ordonanțele dispuse sunt de admitere sau de respingere, doar astfel putând fi asigurată respectarea obligatorie a legii, potrivit principiului fundamental reglementat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. În condițiile în care ordonanțele de respingere a cererii de redeschidere a urmăririi penale nu sunt supuse, similar ordonanțelor prin care se dispune redeschiderea urmăririi penale, controlului de legalitate al judecătorului de cameră preliminară, se creează premisele aplicării discreționare a normelor procesual penale, activitatea de urmărire penală devenind un simplu act arbitrar, situație ce încalcă două dintre principiile esențiale care guvernează activitatea procurorilor: principiul legalității și cel al imparțialității. De asemenea, soluția legislativă ce nu asigură posibilitatea exercitării controlului judiciar cu privire la ordonanța prin care este respinsă o cerere de redeschidere a urmăririi penale - în baza unui raționament discriminatoriu și nejuridic - suprimă materializarea dreptului de acces liber la justiție al persoanei vătămate, drept ce presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește. Prin excluderea de la controlul judiciar a ordonanțelor de respingere a cererii de redeschidere se creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele ale căror interese legitime sunt vătămate de aceste ordonanțe față de ceilalți participanți la procesul penal, care, în ipoteza ordonanței de redeschidere a urmăririi penale, au dreptul de a-și apăra interesele procesuale, în mod echitabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale, instituite prin lege. Arată că, prin stabilirea competenței de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale în sarcina procurorului ierarhic superior, legiuitorul reglementează un cadru al înfăptuirii justiției ce excedează celui configurat prin dispozițiile Legii fundamentale, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (1) . Mai susține că ordonanța de respingere a cererii de redeschidere a urmăririi penale - atunci când normele procesual penale sunt aplicate în mod arbitrar, iar opinia doctrinară prevalează în fața autorității de lucru judecat a încheierilor Înaltei Curți de Casație și Justiție - constituie, la fel ca ordonanțele de clasare, tot o formă de vătămare a intereselor legitime, constând în „atingerea adusă principiilor fundamentale ale procesului penal din care rezultă posibilitatea de a nu se realiza scopul acestuia“. Situații de încălcare, cu gravă neglijență sau rea-credință, a normelor de drept material sau procesual penal se pot întâlni, deopotrivă, atât în cuprinsul ordonanțelor de clasare și al celor de redeschidere a urmăririi penale, cât și în cuprinsul ordonanțelor de respingere a cererii de redeschidere a urmăririi penale, însă numai în cazul celor dintâi încălcarea dispozițiilor legale este sancționată prin desființarea actului de către judecătorul de cameră preliminară. ...