Decizia CCR nr. 599/2021Punctul 22

22. Distinct de acestea, având în vedere cadrul legislativ în discuție, Curtea observă că nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate a pornit, practic, de la interpretarea dată normelor criticate de către instanța de judecată în ceea ce privește posibilitatea aplicării acestora și în cazul în care în discuție nu se află o cerere de chemare în judecată, prevăzută de art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, ci este vorba de o cerere reconvențională reglementată de art. 209 și următoarele din același cod. Astfel, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că, în măsura în care dispozițiile legale cuprinse în art. 45 alin. (2) și alin. (1) lit. d) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 [cu referire la art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă] au, într-adevăr, înrâurire și asupra cererii reconvenționale, acestea sunt neconstituționale raportat la principiul egalității și la cel al așezării juste a sarcinilor fiscale. ...