Decizia CCR nr. 416/2021Punctul 24

24. Curtea constată că un alt argument în sensul inaplicabilității dispozițiilor art. 4^1-art. 4^5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 în cauza de față decurge din faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020, a cărei anulare se solicită, reglementează, pe lângă prelungirea stării de alertă pe teritoriul României având în vedere pandemia de COVID-19, însăși măsurile care se aplică pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Potrivit art. 2 din această hotărâre, „Pe durata prevăzută la art. 1 măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă sunt prevăzute în: a) anexa nr. 1 «Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns»; b) anexa nr. 2 «Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților»; c) anexa nr. 3 «Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc»“, anexele făcând parte integrantă din hotărâre. Se poate observa că, în cuprinsul anexei nr. 3 „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc“, au fost reglementate măsuri care se circumscriu restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, exemple în acest sens fiind interzicerea circulației persoanelor în anumite intervale orare sau în anumite locații (art. 2); măsuri referitoare la desfășurarea activității operatorilor economici (art. 6, art. 10); măsuri referitoare la desfășurarea activității cultelor religioase (art. 1 pct. 9, 10, 11). ...