Decizia CCR nr. 371/2021Punctul 24

24. Judecătoria Iași - Secția civilă, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.243D/2018, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că procedura dării în plată nu este susceptibilă de a crea un efect discriminatoriu pentru creditorul ipotecar în raport cu alte categorii de creditori, întrucât aceștia nu se află în situații egale. Instituția bancară a acordat, în principiu, un credit în condițiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreați de creditor, iar darea în plată reprezintă o soluție echitabilă atât pentru debitor, cât și pentru creditor care la momentul acordării creditului a apreciat că imobilul adus garanție acoperă valoarea acordată. Astfel, prin aplicarea legii, creditorul primește drept prestație echivalentă bunul imobil ipotecat în favoarea sa, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 1 alin. (5) , ale art. 15 alin. (2) , ale art. 44 alin. (2) sau ale art. 135 din Constituție. Protecția consumatorilor persoane fizice și a dreptului la locuință familială a debitorului reprezintă scopuri legitime care justifică ingerința legiuitorului, normele legale fiind previzibile, iar măsura proporțională. Limitele aduse dreptului de proprietate privată și libertății economice au așadar un caracter rezonabil, măsurile sunt adecvate pentru îndeplinirea scopului urmărit și există un just echilibru între interesele economice ale creditorului și cele ale debitorului, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 53 din Constituție. De asemenea, prin art. 3 și 10 din lege s-au instituit condiții derogatorii de la dreptul comun, care nu generează o sarcină excesivă asupra creditorului, de natură a-i afecta dreptul de proprietate sau de a aduce atingere principiilor libertății contractuale, din moment ce acesta primește în proprietate un imobil care, la momentul încheierii contractului, a fost evaluat ca acoperind creditul acordat. Instanța arată, totodată, că art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 nu încalcă principiul neretroactivității legii, ci reprezintă o punere în practică a principiului aplicării imediate a legii civile noi. Astfel, legea nouă se aplică, de la data intrării sale în vigoare, nu numai situațiilor juridice care se vor naște, modifica sau stinge după această dată, ci și efectelor viitoare ale situațiilor juridice trecute. ...