Decizia CCR nr. 200/2021Punctul 44

44. Potrivit unuia dintre principiile de bază ale sistemului public de pensii, cel al repartiției, consacrat în art. 2 lit. e) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii. Constituția și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu garantează un anumit cuantum al pensiei nici măcar al asiguraților care au fost obligați să contribuie la un sistem public de asigurări sociale. În privința pensiei private reglementate de Legea nr. 411/2004, raportul dintre participanți și fondurile private de pensii nu este un simplu raport de drept privat, încheiat între o persoană fizică și o societate de asigurări și în care statul joacă rolul de arbitru care se asigură că, în măsura în care acesta a fost încheiat în condițiile impuse de lege, va fi și respectat (pacta sunt servanda). Dimpotrivă, statul joacă un rol determinant pentru însăși nașterea și derularea acestui raport juridic. Unul dintre obiectivele pe care le-a urmărit legiuitorul la adoptarea Legii nr. 411/2004 și care se pot decela din examinarea conținutului acesteia a fost acela că statul a dorit să ofere generațiilor viitoare posibilități de creștere a cuantumului pensiilor lor, prin cointeresarea unor subiecte de drept privat, respectiv fondurile de pensii, care să administreze o parte dintre resursele financiare pe care statul le prelevează de la subiectele de drept. Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului, în calitate de organizator al sistemului public de pensii, și pe care acesta, în calitate de deținător al puterii suverane, poate decide inclusiv să le ofere spre investire unor entități de drept privat, precum fondurile de pensii, în interesul asiguraților sistemului public de pensii. Așa cum statul este îndreptățit din punct de vedere constituțional să impună subiectelor de drept să participe la sistemul public de pensii, este în egală măsură îndreptățit, în limitele permise de Legea fundamentală, să stabilească destinația contribuțiilor sociale ale subiectelor de drept. În concret, Constituția nu interzice statului să dea posibilitatea unor entități private să colecteze și să investească o parte din contribuțiile de asigurări sociale în vederea oferirii, ulterior, a unei pensii private, suplimentar față de cea din sistemul public sau, dimpotrivă, să păstreze integral administrarea și dispoziția resurselor pe care le prelevează de la subiectele de drept. Toți participanții la Pilonul II de pensii sunt, în mod necesar, și asigurați ai sistemului public de pensii. Resursele financiare ale fondurilor de pensii sunt constituite exclusiv din contribuțiile pe care, în mod obligatoriu, participanții le datorează, de drept, statului, activitatea fondurilor constând exclusiv în colectarea și investirea acestora. Implementarea Pilonului II nu a schimbat nici natura juridică a contribuțiilor asigurărilor sociale de stat și nici destinația lor. Ca atare, măsura criticată în cauza de față reprezintă o opțiune a Guvernului de dimensionare/ reconfigurare/reașezare a ponderii contribuțiilor la Pilonul I sau II din cele oricum datorate bugetului asigurărilor sociale de stat în ansamblul sistemului public de pensii, fără să fie afectat dreptul de proprietate privată al participantului asupra activului personal. ...