Decizia CCR nr. 146/2021Punctul 30

30. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera și de a da eficiență prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, prin prisma normelor de tehnică legislativă în virtutea cărora soluțiile pe care le cuprinde un act normativ trebuie să țină seama de cerințele corelării și armonizării legislației naționale, fără să stabilească însă o necesară corelare și o legiferare nediscriminatorie în ceea ce privește efectele instituției amânării aplicării pedepsei prevăzute de cadrul general în materie, reprezentat de Codul penal, și cele prevăzute de legislația specială, stabilind un tratament diferit pentru situații analoage și comparabile fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. Față de aceste împrejurări, Curtea a constatat că sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“, cuprinsă în dispozițiile art. 87 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, este contrară art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție. ...