Decizia CCR nr. 141/2021Punctul 16

16. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate sunt neconstituționale, deoarece lasă la aprecierea judecătorului să aplice amenzi după bunul său plac, fără niciun temei legal. Buna-credință procesuală nu este definită și nici nu se instituie o regulă de formulare a cererii/apărărilor, decizia instanței nu este motivată și nu se comunică părții sancționate probele pe care aceasta își fondează decizia. Așadar, dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Există diferențe mari între minimul și maximul cuantumului amenzilor fără a exista un criteriu de stabilire previzibil, posibil de analizat și contestat, totul stând doar sub aspectul întâmplării și al tratamentului discriminatoriu, subiectiv, fără posibilitatea de a exercita dreptul la apărare și de control asupra cuantumului unor astfel de amenzi. Este lăsată la aprecierea judecătorului netemeinicia sau introducerea cu rea-credință a unei cereri. Nu poate fi aplicată o amendă fără a fi întrunite elementele de vinovăție și de daună. Soluționarea cauzei trebuie să fie făcută de o instanță imparțială și independentă, care să judece pe bază de probe și să nu creeze justițiabilului o stare de temere că va fi amendat, nicio lege neputând îngrădi dreptul de a formula o cerere. Dreptul persoanei de a se adresa unei instanțe imparțiale echivalează cu libertatea de exprimare. În temeiul dispozițiilor legale criticate judecătorul aplică în mod arbitrar o pedeapsă cu amendă celui care se adresează justiției, pentru ca acesta să nu mai apeleze la instanțele judecătorești, aducând astfel atingere egalității în fața legii. ...