Decizia ÎCCJ nr. 63/2026 (HP)Punctul X

X. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 49. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate, iar cu privire la fondul sesizării a apreciat că dispozițiile art. 177 din Codul penal instituie un mecanism prin care se stabilește, în materie penală, întinderea noțiunii de familie prin raportare la cele două caracteristici ale rudeniei (linia și gradul), astfel cum sunt reglementate de dispozițiile Codului civil. ... 50. Astfel, prin menționarea noțiunilor „ascendenții și descendenții“ legiuitorul penal a inclus în familie rudele în linie dreaptă, iar noțiunile „frații și surorile“ au rolul de a include rudele în linie colaterală. ... 51. În ceea ce privește gradul de rudenie, în cazul rudeniei în linie dreaptă singura limitare este cea impusă de rațiuni biologice (durata de viață a ascendenților), însă în cazul rudeniei colaterale, prin menționarea sintagmei „copiii acestora“, legiuitorul a limitat sfera persoanelor între care se stabilesc raporturi cu relevanță în materie penală la rudele de gradul 4 - verii primari. ... 52. Prin urmare, sfera persoanelor care alcătuiesc o familie, noțiune de care legea penală leagă multiple efecte juridice, este alcătuită din rudele în linie directă indiferent de gradul de rudenie dintre acestea - ascendenții și descendenții - și din rudele în linie colaterală până la gradul 4 inclusiv - frații și surorile, unchii și mătușile și verii primari, iar relațiile dintre acestea nu se stabilesc unilateral, numai dinspre subiectul activ ori pasiv spre subiectul pasiv ori activ al infracțiunii, ci se stabilesc în mod reciproc. ... ...