Decizia CCR nr. 118/2021Punctul 10

10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Opțiunea de a nu include declarațiile „martorului denunțător“ între cele în privința cărora trebuie să existe rezerve de libertate de apreciere (cum este cazul declarațiilor investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați) aparține în exclusivitate legiuitorului, iar prin această modalitate de reglementare a dispozițiilor art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt încălcate nici dispozițiile menționate din Constituție și nici cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Caracterul determinant al informațiilor furnizate de martor [astfel cum este definit în art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002] încă din cursul urmăririi penale, în vederea aflării adevărului cu privire la infracțiunile grave, a determinat legiuitorul să excludă declarația sa dintre cele ale persoanelor menționate în art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală. Martorul este audiat în fața instanței de judecată în condiții de contradictorialitate, iar, pe de altă parte, instanța va pronunța o hotărâre ținând cont și de această declarație doar dacă se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză. ...