Decizia CCR nr. 450/2021Punctul 16

16. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (2) și (3) , ale art. 114 alin. (1) și ale art. 115 alin. (1) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală este întemeiată. Referitor la dispozițiile art. 103 alin. (2) și (3) , ale art. 114 alin. (1) și ale art. 115 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt în acord cu prevederile constituționale și convenționale invocate de autorul excepției. În ceea ce privește prevederile art. 97 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală, se arată că dispozițiile Codului de procedură penală prevăd în mod expres ce este denunțul și care sunt modurile de sesizare a organelor de urmărire penală, precum și persoanele care pot fi audiate în calitate de martor. Se arată că dispozițiile art. 114 alin. (3) din Codul de procedură penală prevăd ipotezele în care calitatea de martor are prioritate, fără a face referire la cea a denunțătorului. În acest context, se susține că, având în vedere esența calității de martor și a denunțului, audierea ca martor a denunțătorului încalcă dreptul la un proces echitabil al suspectului sau al inculpatului. ...