Decizia CCR nr. 3/2021Punctul 12

12. Arată că pentru analiza și soluționarea acestei obiecții de neconstituționalitate trebuie cercetate trei aspecte de principiu. Primul dintre acestea vizează competența Parlamentului de a modifica printr-o normă juridică cu putere de lege un text normativ cu forță juridică similară, „cu alte cuvinte“ trebuie stabilit dacă „Parlamentul este liber să-și schimbe la un moment dat viziunea sau concepția legislativă asupra unor relații sociale pe care este interesat să le reglementeze într-un alt mod, decât le-a reglementat în trecut“. Se apreciază că, din acest punct de vedere, „sesizarea de neconstituționalitate prezintă vulnerabilități de admisibilitate, Președintele având la dispoziție, în cazul dezacordului între opțiunea sa normativă și voința legislativă a Parlamentului României, ca for reprezentativ suprem al națiunii și unică autoritate legiuitoare a țării, dreptul să ceară Parlamentului reexaminarea legii criticate“. În opinia președintelui Senatului, „formulând această falsă critică de neconstituționalitate a unui act normativ adoptat de Parlament cu respectarea strictă a procedurii legislative, Președintele României încalcă principiul constituțional al separației puterilor, în componenta acestuia de obligație a autorităților publice de ași datora una alteia respectul colaborării instituționale loiale potrivit Constituției“. ...