Decizia CCR nr. 905/2020Punctul 23

23. Prin urmare, amânarea aplicării pedepsei este o posibilitate lăsată judecătorului de a-i sancționa pe acei destinatari ai normei față de care s-au stabilit pedepse mai mici și pentru care nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, în condițiile prevăzute de lege, iar îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a se putea dispune măsura amânării aplicării pedepsei creează pentru destinatarul normei o vocație la beneficiul acestei măsuri de individualizare a pedepsei, iar nu un drept. ...