Decizia CCR nr. 905/2020Punctul 49

49. Însă, raportat la cauza de față, având în vedere că ansamblul legislativ ce cuprinde sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“ nu conține criterii clare de trecere în rezervă sau direct în retragere ori de menținere în activitate, respectiv de suspendare/încetare a raporturilor de serviciu în ceea ce privește cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, ca o consecință a încălcării principiului legalității și a principiului egalității în drepturi, Curtea reține și afectarea prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Astfel, în speță, pot fi puse în discuție aspecte legate de elementele esențiale ale încheierii, executării, modificării, suspendării și încetării raportului de serviciu prin prisma dreptului la muncă, având în vedere faptul că dispozițiile legale lasă, astfel cum s-a arătat în precedent, în mod arbitrar, trecerea în rezervă sau direct în retragere ori menținerea în activitate a cadrelor militare, prin ordin al ministrului apărării naționale, exclusiv pe baza propunerilor comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens. ...