Decizia CCR nr. 845/2020Punctul 8

8. Critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 11 alin. (1) din Constituție. Se menționează că prevederile criticate contravin principiilor egalității, proporționalității și libertății de a desfășura o activitate comercială, garantate la nivel european și național, care trebuie să prevaleze în privința condițiilor de acces la piața de comercializare a produselor energetice. Având în vedere expunerea de motive aferentă legii criticate, se menționează că argumentele cuprinse în aceasta cu privire la necesitatea adoptării normelor în discuție, respectiv eficientizarea activității de prevenire și combatere a evaziunii fiscale în domeniul reglementat, nu se susțin, întrucât prevederile deduse analizei instanței de contencios constituțional vizează operatorii economici cu produse accizabile supuse regimului accizelor armonizate după ce acestea au devenit anterior exigibile și au fost achitate la bugetul de stat, acciza fiind inclusă în prețul produselor anterior operațiunilor descrise în propunerea legislativă. Astfel, la momentul avut în vedere de către inițiatorii proiectului de lege accizele sunt achitate integral anterior livrării produselor spre consum (a se vedea art. 338 și 341 din Codul fiscal). Or, pentru a se reduce riscul de evaziune fiscală ori imposibilitatea executării silite din cauza nedeținerii de active ori de disponibilități bănești în conturi, statul și autoritatea sa fiscală au la îndemână alte măsuri ce nu aduc atingere principiilor anterior identificate, precum constituirea unei garanții, conform Directivei 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (art. 16), care nu impune condiția existenței unor spații de depozitare și/sau recepționarea sau livrarea fizică doar din aceste spații de depozitare. Se precizează că, atât prin instituirea condiției de înregistrare, cât și a excepțiilor, prevederile criticate încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor, consacrat prin dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (art. 34 - art. 36), în aplicarea cărora a fost elaborat Ghidul de aplicare a prevederilor tratatului referitoare la libera circulație a mărfurilor. În acest context, este menționată jurisprudența Curții de Justiție a Uniuni Europene în materie. În concluzie, se susține că nu există risc de evaziune fiscală și nu poate fi considerat obiectiv legitim de interes general în condițiile în care taxa pe valoarea adăugată și accizele sunt achitate integral anterior punerii în consum și cu atât mai puțin costurile de personal, logistică și materiale importante ale Direcției Generale a Vămilor și Direcției Generale Antifraudă Fiscală aferent unui risc identificat de sub 1% din valoarea totală a produselor energetice/petroliere comercializate, respectiv la taxa pe valoarea adăugată, aferentă marjei comerciale practicate de operatorul economic (care poate fi între 2% si 5% din valoarea produselor comercializate) și la impozitul pe profit aferent acestei marje (ambele sub 1% din valoarea produselor energetice/petroliere valorificate). ...