Decizia CCR nr. 831/2020Punctul 22

22. Distinct de acestea, în ceea ce privește referirea autorului excepției de neconstituționalitate la dreptul la informare în contextul procedurilor de insolvență, respectiv al îndeplinirii actelor de procedură, Curtea învederează faptul că art. 31 din Constituție prevede dreptul la informație, respectiv consacră dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informație de interes public și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Așadar, dreptul la informație consacrat de art. 31 din Constituție se referă numai la informațiile de interes public, în sensul căruia, la nivel infraconstituțional, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, stabilește că prin „informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019). În aceste condiții, oricărei persoane i se asigură accesul liber și neîngrădit cu privire la informațiile de interes public, pe care are dreptul să le solicite și să le obțină de la autoritățile și instituțiile publice (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Prin urmare, Curtea constată că dreptul la informație, astfel cum este prevăzut de Legea fundamentală, nu are incidență în cauză, deoarece sensul său constituțional nu este acela de a aduce la cunoștința părților aflate în litigiu acte de procedură în relația justițiabililor cu instanțele de judecată, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, care se realizează în virtutea normelor legale date în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2) , potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, coroborate cu cele ale art. 129, astfel că, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. ...