Decizia CCR nr. 729/2020Punctul 5
Punctul 5
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța de judecată arată că reclamanta nu a putut dovedi îndreptățirea la plata sporului de vechime în muncă nici pe temei convențional individual, nici pe cel colectiv, iar aceasta a invocat în beneficiul său prevederile imperative ale art. 173 din Codul muncii cu referire la Legea nr. 67/2006. Legiuitorul român subsumează noțiunea de transfer de întreprindere exclusiv operațiunii de cesiune și fuziune, ce implică în sensul art. 4 lit. d) din Legea nr. 67/2006 - trecere din proprietatea cedentului în proprietatea cesionarului a unei întreprinderi, unități sau a unor părți ale acestora. Or, reclamanta a invocat sensul larg al noțiunii de transfer de întreprindere, potrivit Directivei 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001, a cărei transpunere în plan intern s-a realizat tocmai prin Legea nr. 67/2006. În consecință, prevederea normativă internă nu a preluat integral dispozițiile europene, omițând dispoziția înscrisă în art. 1 lit. b din Directiva 2001/23/CE a Consiliului. ...
Sursa oficială ↗