Decizia CCR nr. 729/2020Punctul 9

9. În ceea ce privește remediile reținute în jurisprudența Curții Constituționale, trebuie subliniat că instanța de judecată este ținută să aplice legea și nu poate pronunța o soluție contra legem, iar un remediu legislativ ulterior este total ineficient în speța de față, în condițiile în care legea civilă dispune numai pentru viitor. În consecință, instanța apreciază că doar unica autoritate de jurisdicție constituțională în România poate asigura efectul deplin al dispozițiilor constituționale, inclusiv în ceea ce privește obligațiile rezultând din aplicarea tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană, prin raportare la principiul protecției jurisdicționale efective a drepturilor consacrate la nivel european. În concluzie, întrucât înțelesul art. 1 din Directiva 2001/23 CE a fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța susține că dispozițiile art. 1 din Legea nr. 67/2006 sunt constituționale, doar în măsura în care dispoziția normativă internă se interpretează și în sensul că „se consideră transfer în sensul prezentei legi și cel al unei unități care își menține identitatea, înțeleasă ca ansamblu organizat de mijloace, care are obiectivul de a desfășura o activitate economică, indiferent dacă acea activitate este centrală sau auxiliară“ (prin preluarea integrală a prevederilor art. 1 lit. b din Directiva 2001/23/CE). ...