Decizia CCR nr. 702/2020Punctul 17

17. Examinând situația celor două categorii de personal militar comparate de autorul excepției, Curtea reține că, din analizarea dispozițiilor anexei nr. 3 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999, dar și reglementările în materie care s-au succedat ulterior, respectiv Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010 și, în prezent, anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, personalul aeronavigant definit la art. 8, 17 și 31 din Legea nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 5 decembrie 1990, a beneficiat în mod constant de aceleași prime, respectiv prima de clasificare, prima orară de zbor, prima de parașutare și prima specială pentru încercarea, recepția și verificarea în zbor a tehnicii aeronautice. Prima de zbor se plătește în funcție de durata misiunii de zbor rezultată din registrele de cronometraj. [art. 32 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017]. ...