Decizia CCR nr. 715/2020Punctul 9

9. Înalta Curte de Casație și Justiție nu putea valorifica prin extindere reținerile deciziilor Curții Constituționale privind rațiunea, predictibilitatea, caracterul ne/discriminatoriu și legitimitatea măsurilor de suspendare, pentru că reținerile Curții sub acest aspect nu sunt aprecieri privind strict chestiuni de drept, ce pot fi aplicate prin analogie, ci o analiză de constituționalitate, circumscrisă premiselor de fapt specifice care au justificat adoptarea măsurilor în fiecare an. În acest sens, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea Constituțională a înțeles să semnaleze expres limita sensibilă între consecințele marjei largi de apreciere a legiuitorului și lipsa de conținut real a dreptului care ar anihila speranța legitimă a titularilor dreptului în contextul suspendărilor succesive, continue. Din acest motiv, pentru a nu fi în fața unei suspendări sine die măsurile de suspendare anuale trebuie justificate de contextul adoptării fiecăreia în parte, prefigurându-se în această ordine, la finalul Deciziei Curții Constituționale nr. 291 din 23 mai 2013, tocmai posibilitatea reconsiderării jurisprudenței Curții în raport de elementele anuale noi. ...