Decizia CCR nr. 715/2020Punctul 12

12. În acest fel, apreciază autorii, se aduce atingere însuși rolului și atribuțiilor fundamentale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de asigurare a unei practici judiciare unitare. Înalta Curte de Casație și Justiție modifică, astfel, pe cale de interpretare reținerile anterioare ale Curții Constituționale privind substanța acestor drepturi și condițiile de predictibilitate și urgență justificată cărora se circumscrie conservarea substanței dreptului. De altfel, concluziile complementare și ambigue ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sub acest aspect pornesc tocmai de la premisa că și Curtea Constituțională a tranșat dea lungul timpului asupra chestiunilor corelative obiectului sesizării sale, în același registru „fără a fi în mod riguros constantă“ (autorii indică, în acest sens, paragraful 88 al Deciziei nr. 5 din 5 martie 2018). Autorii semnalează că deciziile Curții Constituționale asupra chestiunilor corelative dreptului pe care îl pretind au fost clare, unitare și nu lasă loc de interpretări de felul celor pe care înțelegem să le criticăm pe calea excepției. ...