Decizia CCR nr. 685/2020Punctul 22

22. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată, în măsura în care art. 13 alin. (1) teza a treia din legea criticată poate fi interpretat în sensul în care restituirea terenurilor forestiere aparținând domeniului public al statului se realizează fără trecerea prealabilă a acestor terenuri în domeniul privat al statului, în condițiile art. 361 din Codul administrativ. În acest sens apreciază că, în măsura în care interpretarea tezei a treia din art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu ar avea în vedere transferul interdomenial al terenurilor forestiere anterior reconstituirii dreptului de proprietate, reglementarea este de natură să afecteze principiul legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, regimul juridic al proprietății publice consacrat de art. 136 alin. (3) și (4) din Constituție și controlul judecătoresc al actelor administrative consacrat de art. 126 alin. (5) din Legea fundamentală. De asemenea, apreciază că relevante în acest domeniu sunt cele reținute prin Decizia nr. 23 din 17 octombrie 2011, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin această decizie, Înalta Curte a interpretat sintagma „în condițiile legii“ din art. 10 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 - aceasta trebuie raportată la dispozițiile-cadru ale Legii nr. 213/1998 și, prin urmare, la obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere din domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului. Sancțiunea nerespectării competenței și a procedurii de dezafectare a terenurilor din domeniul public și de trecere a acestora în domeniul privat este expres prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, respectiv nulitatea absolută. ...