Decizia CCR nr. 680/2020Punctul 40

40. Curtea reține în acest sens că, așa cum se menționează de către Guvern în punctul de vedere formulat în cadrul procedurii legislative, inițierea/decizia deschiderii unor puncte de frontieră presupune parcurgerea mai multor operațiuni, cu angajarea mai multor autorități din sfera executivă: „Ministerul Afacerilor Externe realizează un proces de consultare cu autoritățile având atribuții în materia controlului la frontieră, în special Poliția de Frontieră Română din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Generală a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală/Ministerul Finanțelor Publice, precum și cu alte autorități interesate, în vederea analizării fezabilității si oportunității inițiativei. În funcție de rezultatul consultărilor interne cu instituțiile competente, sunt inițiate demersurile pe canale diplomatice pe lângă statul vecin vizat, în vederea încheierii unui tratat internațional privind deschiderea punctului de trecere. Ulterior intrării în vigoare a acordului bilateral, inițiatorii proiectului și autoritățile competente întreprind măsurile necesare precum și construirea infrastructurii aferente punctului, la standardele care rezultă din Codul Frontierelor Schengen și din alte normative relevante, alocarea personalului de control necesar etc. De asemenea, după construirea infrastructurii aferente punctului și primirea informării de către cealaltă parte privind finalizarea activităților de construcție realizate de aceasta, se procedează la emiterea unei hotărâri de Guvern privind deschiderea efectivă a punctului de trecere.“ Or, prin actul unilateral al Parlamentului care impune Guvernului încheierea acordului, toate aceste analize/consultări dispar sau devin o pură formalitate. ...